ORDINUL BIOCHIMIŞTILOR, BIOLOGILOR ŞI CHIMIŞTILOR
ÎN SISTEMUL SANITAR DIN ROMÂNIA
prima pagină
inscriere in OBBCSSR
aviz si autorizatie
Abonament Revistă
Conferinta Natională
furnizori de EMC
organizare
statut
legislaţie
organe alese
pregătire profesională
comisii de specialitate
credite si creditare
redactare articol
galerie foto
contact
str. J.L. Calderon, nr.36, sc.A
Ap.4, sector 2
Bucureşti
PROGRAM de lucru cu membrii intre orele 14:30-17:30(luni-joi)
Vineri - zi de arhivare
MIJLOACE DE TRANSPORT:
orice mijloc de transport care ajunge la Universitate iar de acolo pe jos 3-5 min.pe langa hotelul Intercontinental si Ambasada SUA spre Policlinica cu Plata din str. Batistei

Tel/Fax: 021/313.44.71



PREGATIRE PROFESIONALA Sigla OBBCSSR


 
Solicitarea creditării UNEI MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE
de către OBBCSSR

Solicitarea creditării unui curs sau a unei manifestări ştiinţifice de către OBBCSSR (sunt creditate doar cursurile sau manifestările ştiinţifice având drept coordonatori cadre universitare de profil medical sau formatori acreditaţi de către Ministerul Sănătăţii)
Paşii care trebuie parcurşi:
1.      Organizatorul solicită de la OBBCSSR cererea de creditare a cursului;
2.      OBBCSSR transmite solicitantului formularul de cerere de creditare;
3.      Solicitantul transmite OBBCSSR formularul de solicitare de creditare completat, programul detaliat pe ore şi zile;
4.      OBBCSSR transmite solicitantului modelul de certificat de creditare a cursului sau manifestării ştiinţifice în care este trecut numărul de credite acordate, numărul şi data adresei din registrul de ieşire al OBBCSSR;
5.      Organizatorul transmite OBBCSSR lista cu participanţii.


 
TEMATICA
pentru examenul de biolog, biochimist specialist
specialitatea BACTERIOLOGIE
 
 
I.       PROBA SCRISĂ
 
  1. Morfologia bacteriană
  2. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici asupra microorganismelor
  3. Antibiotice. Mecanismul de acţiune asupra bacteriilor
  4. Genetica bacteriană (materialul genetic şi variabilitatea genetică)
  5. Imunitatea bacteriană: antigene bacteriene (definiţie, proprietăţi)
  6. Răspunsul imun umoral: anticorpi (structură, rol)
  7. Răspunsul imun celular
  8. Coci gram pozitivi: genul Staphylococcus, genul Streptococcus (caractere generale = caractere morfologice, de cultură, biochimie, antinice)
  9. Coci Gram negativi: genul Neisseria (caractere generale = caractere morfilogice, de cultură, biochimice, antigenice)
  10. Genul Corynebacterium (caractere generale = caractere morfologice, de cultură, biochimice, antigenice)
  11. Genul Mycobacterium (caractere generale = caractere morfologice, de cultură, biochimice, antigenice)
  12. Familia Bacillaceae: genul Bacillus, genul Clostridium (caractere generale = caractere morfologice, de cultură, biochimice, antigenice)
  13. Familia Enterobacteriaceae: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia  (caractere generale = caractere morfologice, de cultură, biochimice, antigenice)
  14. Spirochete: genul Treponema, genul Leptospira (caractere generale = caractere morfologice, de cultură, biochimice, antigenice)
 
II.    PROBA PRACTICĂ
 
  1. Definiţia şi clasificarea mediilor de cultură
  2. Efectuarea de frotiuri din produse patologice şi din culturi bacteriene
  3. Coloraţiile utuale: col. Gram, col. Ziehl-Neelsen – tehnica de lucru
  4. Tehnica examinării la microscopul optic pentru frotiuri umede şi uscate
  5. Tehnicile de însămânţare a bacteriilor pe mediile de cultură solide şi lichide
  6. Identificarea unei culturi bacteriene pe baza caracterelor morfologice (examinarea frotiului colorat) şi de cultură
  7. Identificarea unei culturi bacteriene pe baza caracterelor biochimice
  8. Identificarea serologică a unei culturi bacteriene
  9. Antibiograma difuzimetrică: tehnica de lucru şi citirea rezultatelor
 
 
 
 
 
TEMATICA
pentru examenul de biolog, chimist, biochimist specialist
pentru specialitatea BIOCHIMIE MEDICALĂ
 
 
I.                   PROBA SCRISĂ
 
PROTEINE
  1. Nivele de organizare (Structura)
  2. Proprietăţi generale şi clasificare
  3. Metabolismul proteinelor: digestia proteinelor alimentare
  4. Catabolismul amoniacizilor (reacţiile de transmitere şi dezaminare oxidativă)
  5. Metabolismul amoniacului; biosinteza şi eliminarea ureei
  6. Metabolismul creatininei
ENZIME
  1. Structura şi clasificarea enzimelor
  2. Cinetica enzimatică – influenţa diferiţilor factori asupra activităţii enzimelor
LIPIDE
  1. Metabolismul acizilor graşi
  2. Formarea corpilor cetonici – cetoacidoza diabetică
  3. Metabolismul trigliceridelor
  4. Metabolismul colesterolului
  5. Lipoproteinele plasmatice; dislipidemiile
GLUCIDE
  1. Digestia şi absorbţia glucidelor
  2. Glicoliza
  3. Ciclul acizilor tricarboxilici
  4. Gluconeogeneza
  5. Metabolismul glicogenului
METABOLISMUL MINERAL
  1. Sistemul tampon
  2. Elementele minerale: calciul, fosforul, magneziul, potasiul, clorul, oligo-elementele.
                
II.                PROBA PRACTICĂ
 
Examenul biochimic al sângelui
  1. Dozarea proteinelor totale
  2. Dozarea substanţelor azotate serice: uree, creatinină, acid uric
  3. Dozarea bilirubinei
  4. Dozarea glucozei
  5. Dozarea lipidelor totale.
 
BIBLIOGRAFIE
 
  1. Metode curente pentru analize de laborator clinic, Ministerul Sănătăţii şi Academia de Ştiinţe Medicale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982.
  2. Tratat de biochimie medicală, vol. I şi II, Elena Cristea Popa, Aurora Popescu, E. Trutia, Veronica Dinu, Ed. Medicală, 1991.
 
 
 
 
 
TEMATICA
pentru examenul de biolog, biochimist specialist
specialitatea HEMATOLOGIE
 
 
I. PROBA SCRISĂ
 
1. Pregătirea materialului şi recoltarea sângelui pentru examene hematologice.
2. Tehnica efectuării frotiului din sânge periferic; picătura groasă.
3. Coloraţia May Grunwald-Giemsa: principiu, tehnica de lucru.
4. Numărarea eritrocitelor: principiu, materiale, tehnica de lucru.
5. Numărarea leucocitelor: principiu, materiale, tehnica de lucru.
6. Numărarea trombocitelor: principiu, materiale, tehnica de lucru.
7. Numărarea reticulocitelor:principiu, materiale, tehnica de lucru.
8. Determinarea hematocritului: principiu, materiale, tehnica de lucru.
9. Determinarea hemoglobinei: principiu, materiale, tehnica de lucru.
10. Determinarea VSH: principiu, tehnica de lucru.
11. Formula leucocitară.
12. Teste citochimice: FAL, peroxidaze, Sudan, PAS.
13. Caracterele morfologice ale eritrocitelor în sângele periferic (aspecte normale şi patologice - descrierea).
14. Caracterele morfologice ale leucocitelor în sângele periferic (aspecte normale şi patologice: - descrierea)
15. Caracterele morfologice ale trombocitelor în sângele periferic (aspecte normale şi patologice: - descrierea)
16. Testul Coomb: principiu, tehnica de lucru.
17. FAN: principiu, tehnica de lucru.
18. Coagulograma: timpul Quick, timpul Howell, timpul de sângerare, timpul de trombină, timpul de tromboplastină, determinarea fibrinogenului.
19. Metodele de determinare a grupelor sanguine în sistemul ABO.
20. Metodele de determinare a grupelor sanguine în sistemul Rh.
 
 
I. PROBA PRACTICĂ
 
1. Efectuarea unui frotiu din sânge periferic
2. Efectuarea unei coloraţii May Grunwald-Giemsa.
3. Numărarea leucocitelor în camera Burker Turk dintr-o probă de sânge periferic.
4. Numărarea de trombocite în camera Burker Turk dintr-o proba de sânge periferic:
5. Determinarea hemoglobinei (Hb) şi hematocritului (Ht) dintr-o probă de sânge periferic.
6. Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) dintr-o probă de sânge periferic.
7. Efectuarea formulei leucocitare dintr-o probă de sânge periferic.
8. Efectuarea timpului Quick (TQ) dintr-o probă de sânge venos.
9. Efectuarea timpului Howell (TH) dintr-o probă de sânge venos
10. Metode de determinre a grupelor sanguine în sistemul ABO.
11. Metodele de determinre a grupelor sanguine în sistemul Rh.
 
 
 
 
 
TEMATICA
pentru examenul de biolog specialist
specialitatea HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ
- pentru cei încadraţi în centrele de transfuzii -
 
 
  1. Sistemul grupelor sanguine eritrocitare: OAB, Rh şi alte sisteme.
  2. Grupe leucocitare şi trombocitare.
  3. Sistemul de histocompatibilitate HLA.
  4. Tehnici imuno-hematologice şi aplicaţiile lor medicale.
  5. Examenul medical şi educaţia donatorului pentru extinderea şi autoexcluderea de
grupele de risc.
  1. Examenele de laborator efectuate donatorilor  de sânge.
  2. Diferite forme de colectă şi tehnica lor.
  3. Incidente şi accidente posibile în cadrul donării de sânge.
  4. Contraindicaţiile şi evaluarea factorilor de risc în donarea de sânge.
  5. Tehnologii de prelevare sânge total, plasmafereza, autotransfuzie.
  6. Prepararea şi conservarea produselor sanguine labile.
  7. Produse terapeutice antihemofilice.
  8. Modalităţi de recrutare de noi donori şi sisteme de identificare a donorilor.
  9. Etica activităţii transfuzionale.
 
 
 
 
 
TEMATICA
pentru examenul de biolog specialist
specialitatea IMUNOLOGIE CLINICĂ
 
 
I. PROBA TEORETICĂ
 
  1. Răspunsul imun umoral (definiţie, moleculele care participă la elaborarea răspunsului imun umoral, mecanisme)
  2. Răspunsul imun celular (definiţie, celulele care participă la elaborarea răspunsului imun umoral, mecanisme)
  3. Antigenele (definiţie, proprietăţi, clasificare)
  4. Anticorpii: imunoglobuline (structură, clasificare, proprietăţi fizico-chimice şi biologice)
  5. Factori umorali şi celulari implicaţi în apărarea nespecifică
  6. Valoarea normativă a determinării imunochimice a proteinelor serice normale şi patologice (proteina C-reactivă, factorii reumatoizi, alfa-fotoproteina, etc)
 
II. PROBA PRACTICĂ
 
  1. Teste de immunodiagnostic:
-         tehnica de lucru
-         interpretarea reacţiei
-         aplicaţii practice
  1. Reacţii de participare:
a)                  Difuzii în gel:
-         dubla difuzie Ouchterlony
-         imunodifuzia radială simplă – Mancini
b)                  Difuzii în gel combinate cu migrare electoforetică:
-         imunoelectroforeza
-         contraimunoelectroforeza
-         electroforeza în gel de agar
-         electroimunodifuzia
c)                  Precipitarea în mediu lichid (REACŢIA INELULUI)
  1. Reacţii de aglutinare:
-         aglutinarea directă
-         aglutinarea indirectă (pasivă)
-         inhibarea aglutinării
-         aglutinarea mediată de anticorpi anti-imunoglobuline
  1. Fagocitoza in vitro (normală şi imună)
  2. Transformarea blastică in vitro
  3. Reacţii de neutralizare:
-         in vitro (R.ASLO, etc)
-         in vivo (R. SCHICK, toxinotipie în botulism, etc)
  1. Reacţia de fixare a complementului
  2. Reacţii antigen-anticorp cu reactivi marcaţi:
-         imunofluorescenţa
-         analiza imunoenzimatică (ELISA)
-         radioimunoanaliza (RIA)
  1. Reacţii de evidenţiere a răspunsului imun cellular:
-         Teste in vitro:
-                     testul de transformare limfoblastică
-                     testul de inhibiţie a migrării leucocitelor
-                     testul rozetelor  
-         Teste in vivo:
-                     Intradermoreacţia – PPD
 
BIBLIOGRAFIE
 
  1. Imunologie – I. Moraru, Ed. Medicală, Bucureşti, 1984
  2. Practica diagnosticului imunochimic – I.C. sub reacţia T. Ionescu Dorohoi, ş.a., Ed. a V-a, Bucureşti, 1986
  3. Practica laboratorului clinic – I.M.F., Bucureşti, 1981, sub red. Maria Titeica ş.a.
  4. Imunitatea şi bolile imunitare la copii – M. Giormăneanu ş.a., Ed. Medicală, Bucureşti, 1983
  5. Atlas imunoeletroforetic – G. Constantinescu, Ed. Medicală, Bucureşti, 1984
  6. Metode de laborator, vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 1977, Ministerul sănătăţii şi Academia de Ştiinţe Medicale
  7. Microbiologie medicală şi imunologie fundamentală – M. Georgescu, I.M.F., Bucureşti, 1983
  8. Investigaţii imunologice în ORL – D. Sarafoleanu ş.a., Ed. Acad. , Bucureşti, 1981,
  9. Investigaţia statusului imun în oncology – sub red. Al. Trestioreanu, Ed. Medicală, Bucureşti, 1983
  10. Compendiu de Imunologie fundamentală – L. Andrieş, A. Olinescu, Ed. Ştiinţifică, Chişinău, 1982
  11. Microbiologie medicală, - E. Duca ş.a., Ed. Didactică, Bucureşti, 1979.
 
 
 
 
 
TEMATICA
pentru examenul de biolog specialist
specialitatea 13.0pt"> PARAZITOLOGIE
 
 
I. PROBA TEORETICĂ
 
1. Parazitism şi relaţiie parazit-gazdă.
2. Protozoare: caractere generale, clasificare.
3. Genul Plasmodium (Malaria): clasificare plasmodii, ciclul biologic om-anofel, incidenţa pe glob.
4. Genul Toxoplasma - T. gondii (parazitul şi ciclul biologic), incidenţa în ţara noastră
5. Entamoeba , histolytica: parazitul si ciclul biologic, răspândirea în tara noastră
6.Plathelminţii: caractere generale, clasificare.
7. Familia Taenidae: - T. solium, T. saginata - ciclul biologic, răspândire în ţara noastră
8. Taenia echinococus: morfologie, ciclul biologic, răspândire în ţara noastră.
9. Nemathelmintii: caractere generale, clasificare.
10.Fam. Trichinelidae - T. spiralis: parazitul, ciclul biologic om-animal, răspândire în ţara noastră
11. Tricocephalus dispar.
12. Fam. Ascarididae - Ascaris lumbricoides: parazitul, ciclul biologic, răspândire în ţara noastră.
13.Fam. Oxiuridae.
14. Fam. Rhabditidae – Strongzloides stercoralis: parazitul, ciclu biologic, răspândire în ţara noastră.
15. Entomologie:
            - Cl. Arachnidae;
            - Ord Acarieni, caractere generale;
            - Fam. Ixodidae – ixodes ricinus: caractere morfologice, mod de transmitere, gazde, rol patogen.
16. Fam. Sarcoptidae - Sarcoptes scabiae: caractere morfologice, mod de transmitere, rol patogen.
17. GI. insecte:clasificarea insectelor cu rol patogen în patologia medică.
18. Fam. Culicidae - genul Anophelus: clasificare, morfologie- ciclul evolutiv, rol în transmiterea malariei, metode de combatere.
19. Fam. Muscidae - Musca domestica: morfologie, ciclul evolutiv rol în transmiterea bolilor, metode de combatere.
20. Fam. Pediculidae: clasificare, ciclul evolutiv, rol în transmiterea bolilor, metode de combatere.
21. Lupta împotriva artropodelor - mijloace moderne de combatere chimică, biologică.
 
 
II. PROBA PRACTICĂ
 
Recunoaşterea la microscop
1. Ouă sau larve de paraziţi:
- ascaris
- tricocefal
- oxiur
- tenie
- giardia intestinalis
- trichomonas vaginalis
- entamoeba histolytica
2. Recunoaşterea pe lama la microscop
- malaria:
- P. falciparum
- P.vivax
- P. malariae
- frotiu cu toxoplasma gondii
3. Examenul coproparazitologic:principii, tehnică de lucru.
 
BIBLIOGRAFIE
 
1. Ungureanu (sub redactia) - Parazitologie, Ed. Medicala, Bucureşti 1962.
2. Nitzulescu, I. Gherman - Parazitologie Medica/a, Ed. Medicala, Bucureşti,1986.
3. Lidia Lazar, Carmen Cretu -: Medicină Geografică , Ed. Prokey, Bucureşti, 1992.
4. Simona Rădulescu, E.A."'Meyer - Parazitologie Medicală, Ed. ALL, Bucureşti, 1992.
Gtierman - Compendiu de parazitologie clinica, Ed. ALL, Bucureşti.
 
 
 
TEMATICA
pentru examenul de biolog, chimist specialist
specialitatea TOXICOLOGIE
 
 
I.                   PROBA TEORETICĂ
 
Probleme generale
  1. Noţiuni de substanţă toxică şi toxicitate
  2. Căile de pătrundere şi absorbţie a toxicelor
  3. Căile şi modalităţile de eliminare a toxicelor din organism
  4. Clasificarea toxicelor din punct de vedere al acţiunii asupra organismului
  5. Substanţe toxice cu acţiune asupra sistemului nervos
  6. Substanţe toxice cu acţiune asupra ficatului
  7. Substanţe toxice cu acţiune asupra rinichiului.
  8. Gaze şi vapori iritanţi
  9. Acţiunea pulberilor asupra organismului
  10. Metode de analize fizico-chimice utilizate în toxicologie
Probleme specifice toxicologului industrial
  1. Recoltarea probelor de aer din mediul de muncă pentru determinări de noxe chimice
  2. Recoltarea probelor din aer din mediul de muncă pentru determinări de pulberi
  3. Conceptul de concentraţii admisibile a noxelor în zonele de muncă
  4. Importanţa examenelor bio-toxicologice pentru evaluarea expunerii la noxe.
  5. Studiul procesului tehnologic industrial pentru evaluarea factorilor de risc.
 
II.                PROBA PRACTICĂ
 
Probleme generale
  1. Soluţii procentuale, normale şi molare: definiţii şi exemple de calcul
  2. Principiul stabilirii unei curbe de etalonare şi interpretarea rezultatelor pe baza acesteia
  3. Unităţi de măsură utilizate în toxicologie şi relaţiile de transformare utilizate curent
  4. Pregătirea materialului biologic pentru determinări toxicologice
Probleme specifice toxicologului industrial
  1. Întocmirea şi interpretarea buletinului de analiză toxicologică din mediul de muncă
  2. Interpretarea determinărilor de pulberi silicogene
  3. Mijloace rapide de estimare a unor noxe în mediul de muncă
 
 
BIBLIOGRAFIE
 
  1. Niculescu T. – Manual de Patologie, vol. I, Ed. Medicală, 1985
  2. Cotrău M. şi colab. – Toxicologie, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981
  3. Caiet metodologic nr. 2 – Metodologia activităţii de medicina muncii, IISP Bucureşti, 1989
  4. Popa I. –Toxicologie, Ed. Medicală, 1978
  5. Balaban A. T.  şi colab. – Aplicaţii ale metodelor fizice în chimia organică, 1983
  6. Bruja Nicolai, Ileana Ionescu Vişan – Diagnosticul de laborator în intoxicaţiile acute, Ed. Militară, 1987.
 
13.0pt"> 
13.0pt"> 
TEMATICA
pentru examenul de biolog, chimist, biochimist specialist
specialitatea VIRUSOLOGIE
 
 
 
I. PROBA SCRISĂ
 
1. Virusuri: structură, funcţii, criterii de clasificare.
2. Replicarea virusurilor.
3. Patogenia infecţiilor virale.
4. Cultivarea virusurilor: culturi de celule, ouă embrionate în dezvoltare, animale de laborator.
5. Vaccinuri virale (generalităţi: tipuri de vaccinuri şi modalităţi de urmărire a eficienţei vaccinării).
6. Diagnosticul infecţiilor virale: recoltarea produselor patologice, principii, metode (pentru diagnostioul direct şi indirect)..
7. Reacţii antigen-anticorpin virusologie: reacţia de hemaglutinare (RH), reacţia de: inhibarea hemaglutinării (RIH), reacţia de fixare a complementului (RFC), reacţii cu anticorpi marcaţi (ELISA şi imunofluorescenţa-IF).
8. Tehnici de biologie moleculară în diagnosticul virusologic - principiul Polymerase Chain Reaction - PCR avantaje, dezavantaje.
9. Criterii de eficienţă ale testelor de laborator (sensibilitate, specificitate, predicţie pozitivă, predicţie negativă).
10. Enterovirusuri.
11. Rotavirusuri.
12. Virusuri hepatice (VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG).
13. Infecţia cu HIV/SIDA.
14. Virusuri gripale şi infecţia gripală.
15. Virusul rujeolei şi infecţia rujeoloasa.
16.Virusulmbeoleisi infectiambeoloasa. . .
17. Herpes virusuri (virusul herpex simplex.VHS, virusul Epstein Barr-VEB, virusul citomegalic- VCM, virusul varicela-zoster-VVZ).
 
 
 
 
 
II. PROBA PRACTICĂ
 
1. Colectarea şi prelucrarea produselor patologice pentru examenul vimsologic (LCR, materii fecale, exsudat faringian, lichid de spălătură naso-faringiană, sputa, saliva, lichid.vezicular, sânge pentru diagnosticul serologic, probe bioptice).
2. Transportul şi conservarea produselor patologice pentru diagnosiicul virusologic.
3. Tipuri de culturi de celule (CC) şi urmărirea inoculării pe CC pentru izolarea şi identificarea virusurilor: evidenţierea şi titrarea antigenelor virale.
4. Inocularea produselor patologice pe ouă embrionate (OE): principiu, metode, finalităţi
practice.
5. Inocularea produselor patologice pe animale de laborator (AL): principiu, metode; inocularea pe şoarecele alb nou-născut pentru izolarea virusurilor Coxsackie.
6. Pregătirea sticlăriei pentru culturi de celule.
7. Sterilizarea: definiţii, principiu, metode (sterilizarea la autoclavul cu perete simplu şi cu manta de abur, sterilizarea prin aer cald).
8. Controlul sterilizării.
9. Reacţia de hemaglutinare: principiu, indicaţii, materiale necesare, etape de lucru, interpretare.
10. Reacţia de inhibarea a hemaglutinării: principiu, indicaţii, materiale necesare, etape de lucru, interpretare.
11. Reacţia de fixare a complementului: principiu, indicaţii, materiale necesare, etape de lucru, interpretare.
12. ELISA (Enzyme Linked Immunosorbent Assay): principiu, variante (direct, indirect, competitiv), interpretare, surse de eroare.
13.Western Blot: principiu, interpretare, criterii de pozitivitate în infecţia cu HIV.
14. Reacţia de neutralizare: principiu, indicaţii, interpretare.
15.Definirea titrului anticorpilor dintr-un ser şi criterii de semnificaţie clinică (pe doua probe de ser şi pe o probă).
16. Diagnosticul serologic în hepatitele virale (VHA, VHB, VHC, VHD), infecţia  cu HIV/SIDA, gripa, infecţii herpetice (VHS, VVZ,VEB, VCM).
 
BIBLIOGRAFIE
 
1. N. Cajal- Tratat de virusologie, vol.l, Ed.Medicala, 1990 (p.27-70, 439-462, 59'7-687).
2. C.Cemescu - Virusologie medicala,Ed.Medicala, 1998.
3. Eugenia Duca, M.Duca, G.Fortunescu- Microbiologie medicala, Ed.Didactica şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979 (p.603-691, 745-772, 833-843, 846-868)
4. D.Buiuc, M.Negut (sub redacţia)- Tratat de microbiologie c1inica, Ed.Medicală, 1999
(p.151-165, 515-549, 555-562)
5. D.Buiuc - Microbiologie Medicală, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992 (p.93-110, 211-232)
 
 
 
 
 
 
 
 
 
TEMATICA
pentru examenul de biolog specialist
MICROBIOLOGIE SANITARĂ
 
 
I. PROBA SCRISĂ
 
A) MICROBIOLOGIA AERULUI, obiectelor şi suprafetelor
1. Rolul aerului în raspandirea bolilor infectioase
Principalele boli aerogene
Forme de existenţă a germenilor patogeni
2. Indicatorii bacteriologici de contaminare a aerului
3. Contaminarea obiectelor şi suprafeţelor cutanate
B) MICROBIOLOGIA APEI .
1.Microorganismele patogene transmisibile prin apă
2.1ndicatorii bacteriologici de potabilitate a apei
C) MICROBIOLOGIA ALIMENTELOR .
1. Semnificaţia. prezentei bacteriilor patogene în produsele alimentare
2. Toxiinfecţiile alimentare .
3. Bacteriile indicatori ai contaminarii fecale a alimentelor
4. Interrelaţiile ecologice aliment-microorganism.
5. Indicatori sanitari microbiologici pentru aprecierea igienei din unitatile de profil alimentar
D) MICROBIOLOGIA SOLULUI
1.Poluarea microbiologică a solului.
2.lndicatori sanitari de poluare microbiană a solului
 
II. PROBA PRACTICĂ       
 
1. Determinarea numărului total de germenii (NTG) din apa şi aliment.
2. Determinarea bacteriilor coliforme si Escherichia colli din alimente si apa.
3. Determinarea salmonelelor din alimente si apa .
4. Determinarea bacteriilor sulfito-reducatoare si a Clortridium perfringens din alimente si apa
5. Determinarea stafilococului coagulazo pozitiv din alimente
6. Determinarea Bacillus cereus din.alimente
7. Determinarea streptococilor fecali din aliment şi apă
8. Determinarea bacteriofagilor enterici din apă
9. Determinarea Pseudomonas aeruginosa pin ape
10.Controlul microbiologic si conditiile igienico-sanitare din unitaţile alimentare
11.Identificarea germenilor coci (streptococ, stafilococ) bacili, enterobacterii
 
BIBLIOGRAFIE
 
  1. Sergiu Manescu -Microbiologie sanitară.
  2. Sefer M. - Diagnosticul microbiologic în Policlinica, Ed..Medicală, Bucureşti, 1980
  3. Bacteriologie Medicală – sub redactia prof. Bîlbîie şi Bozsgi, Ed.Medicala, Bucuresti, vol I-II, 1984-1985
 
 
 
TEMATICA
pentru examenul de chimist specialist
CONTROLUL FIZICO-CHIMIC AL MEDICAMENTELOR
 
I. PROBA SCRISĂ
 
1. Solutii. Exprimarea concentraţiei soluţiilor. Soluţii titrate. Prepararea soluţiilor titrate.
2. Caractere fundamentale analitice ale speciilor chimice. Caracter analitic al cationilor, şi
anionilor.
3. Metode de analiză care au la bază echilibre acido-bazice.
 Teorii asupra acizilor şi bazelor (teoria protonică, teorii electronice)
 Soluţii apoase de acizi şi baze moleculare şi ionice.
 Calcularea pH-ului în soluţii apoase de acizi, baze şi săruri.
 Combinaţii amfotere.
 Sisteme tampon în analiza.
Titrimeria acido-bazică în mediu apos:
 Soluţii titrate, indicatori.
 Curbe de titrare. Determinarea punctului de echivalenţă. Aplicaţii.
Titrimeria acido-bazică în mediu anhidru:
 Solvenţi.Soluţii titrate. Indicatori. Aplicaţii.
4. Metode de analiză care au la bază echilibrul de precipitare.
 Echilibrul de precipitare. Parametrii care caracterizează echilibrul de precipitare. Reacţii K3-S.
 Factori care influenţează echilibrulde precipitare.
 Factori care acţionează asupra fazei solide.
 Factori care acţionează asupra fazei lichide (electroliţi homoionici, electroliţi
heteronionici).
Gravimetria. Principii. Operaţii în analiza gravimetrică.
Titrimeria care are la bază reacţii de precipitare .
 Argentometrica. Curbe de titrare. Soluţii titrare. Determinarea punctului de echivalenta. Aplicaţii.
5. Metode de analiză care au la bază echilibrul de complexare.
 Echilibrul de complexare. Stabilitatea combinaţiilor complexe. Constante de stabilitate
 Factori care influenţează echilibrul de complexare.
 Titrimeria care are la bază reacţii de comlexare
 Complexonometria. Curbe de titrare. Soluţii titrate. Determinarea punctului de
echivalenţă. Aplicaţii.
6. Metode de analiză care au la bază echilibrul redox.
Echilibrul de oxidare-reducere. Constanta echilibrului redox.
Potenţialul redox. Factori care influenţează potenţialul.
Metode titrimetrice care au la bază echilibrul redox. Clasificarea metodelor. Curbe de titrare. Determinarea punctului de echivalenţă. Aplicaţii.
7. Metode de separare.
Extracţia. Echilibrul de repartiţie lichid-lichid. Factorii care influenţează acest echilibru.
Metode de extracţie. Aplicaţii.
8. Metode cromatografice. Principii. Clasificarea metodelor. Aparaturi.
Curba cromatografică şi caracteristicile ei.
Eficacitatea separării cromatografice.
Cromatografia de gaze. Principii. Aparatură.
Coloane folosite în cromatografia de gaze. Faze. Tipuri de detectori. Aplicaţii.
Cromatografia de lichide. Principii. Aparatură.
Clasificarea metodelor cromatografice de lichide. .
Cromatografia de lichide pe coloana. Cromatografia convenţională. Cromatografia la presiune înaltă. Faze. Detectori.
Cromatografia plana pe hârtie şi pe strat subtire. Principii.
Tehnici de lucru. Aplicaţii.
Cromatografia prin schimb ionic.
Factorii care influenţează echilibrul schimbului ionic.Aplicaţii.
9. Metode electrochimice. Curbe de intensitate-potenţial. Clasificarea metodelor, electrochimice. Electrozi.
Metode potenţiometrice. Principii. Aplicaţii (determinarea potenţiometrică a pH-ului).
Amperometrie. Principii. Aplicaţii.
Metoda Karl Fischer la determinarea umidităţii.
10. Metode optice. Principii. Clasificarea metodelor optice de analiză. Aplicaţii în analiza
farmaceutică.
Spectrometria de abssorbtie. Legile absorbţiei. Aparatura
Tipuri de spectre. Caracteristici calitative şi cantitative ale spectrelor.
Spectrometria de absorbţie în infraroşu (IR)
Spectrometria de absorbţie în ultraviolet şi vizibil (UV şi  vizibil)
Fluorometria. Principii. Aparatura. Aplicaţii.
Spectrofotometria de absorbţie atomică. Principii. Aparatura. Aplicaţii.
Spectrometria de emisie. Principii. Aparatură. Aplicaţii.
Fotometria în fIacară.
11. Analiza termică. Principii. Aparaturi. Aplicatii:
Analiza termogravimetrică (TG).
Analiza termică diferenţială (DTA).
Analiza-termică derivată (DTG). .
 
II. PROBA PRACTICA
 
Analiza unei substanţe farmaceutice din  FRX.
 
BIBLIOGRAFIE
 
1. *** -Farmacopeea Româna X, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993.
2. Morait Gh. - Controlul analitic cantitativ al medicamentetor, Ed. Medicală, Bucureşti,1977.
3. Morait Gh., Roman L. - Chimie analitică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
4. Pogany I., Baciu M. - Metode fizice în chimia analitică, Ed. Ştiinţifică, 1972.
5. Luca C., Duca .AI., Cristian I.Al. - Chimie analitică şi analiza instrumentală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
6. Liteanu C., Gocan S., Bold A.- Spectrologica analitica, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981.
7. Mantu K. Ghosh – HPLC Methods on drug Analysis, Springer Verlag 1992.
8. Christian- Analytical chemistry, 5-th Ed., Decembrie 1900.
9. L.J.Malone - Basic concepts of chemistry, 4-th Ed., Ianuarie 1994.
 
 
 
Vom prezenta în continuare tematicile pentru examenul de ocupare de post şi grad primar pentru medici (preluate de pe site-ul Ministerului Sănătăţii Publice (www.ms.ro)
 
 
TEMATICA
pentru concursul de ocupare de post
specialitatea MEDICINĂ DE LABORATOR
12.0pt;font-weight:normal"> 
12.0pt;font-weight:normal">  I. PROBA SCRISĂ
1. Diagnosticul de laborator al producţiei şi distrucţiei de eritrocite. (1,2,3)
2. Metabolismul fierului: date normale, fiziopatologie, metode de explorare în laboratorul clinic. (1,2,3)
3. Diagnosticul de laborator al hemolizei extravasculare şi al hemolizei intravasculare. (1,2,3)
4. Anomaliile morfologice ale globulului roşu: descriere, semnificaţie, metode de evidenţiere.(1,2,3)
5. Hemostaza şi fibrinoliza: mecanisme, reglare, explorare în laboratorul clinic. (1,2,3)
6. Definiţia, clasificarea patogenica şi metodologia de identificare a următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, hemolitice, megaloblastice. (1,2,3)
7. Definiţia, clasificarea şi criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice: leucemia, granulocitara cronică, mielofibroza cu metaplazie mieloida, policitemia Vera, trombocitemia hemoragica. (1,2,3)
8. Definiţia, clasificarea şi criteriile de diagnostic ale leucemiei limfatice cronice şi ale leucemiei cu celule păroase.(1,2,3)
9. Leucemiile acute (L.A.): clasificarea (criteriile FAB) şi metodele de diagnostic (examenul morfologice, citochimia optică şi ultrastructurală, imunofenotiparea, examenul citogenetic, genetica moleculară. (1,2,3)
10. Sindroame mielodisplazice (SMD): definitie, clasificare (criteriile FAB), diagnosticul diferenţial dintre SMD şi LA. (1,2,3)
11. Sindroame hemoragice (SH): clasificare, metodologia diagnosticului. Se vor trata următoarele afecţiuni: SH de cauză trombocitară, hemofiliile, boala Von Willebrand, sindromul coagularii intravasculare diseminate, fibrinoliza primară. (1,2,3)
12. Sistemele ABO si Rh: antigene şi anticorpi regulari şi imuni; regulile transfuzionale de compatibilitate ABO şi identitate şi compatibilitate Rh; regulile imunologice ale transfuziei; accidentele imunologice ale transfuziei. (1,2,3)
13. Proteinele: (4)
    - peptide biologic active
    - nivele de organizare a macromoleculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, domeniile, structura cuaternară)
    - biosinteza proteică (etape)
    - metabolismul aminoacizilor
        - reacţiile de transaminare şi dezaminare oxidativă
        - degradarea scheletului de atomi de C (defecte genetice)       
 - ciclul ureei
14. Glucide (4)
    - glicoliza
    - gluconeogeneza
    - ciclul acizilor tricarboxilici
15. Lipide (4)
    - biosinteza acizilor graşi
    - degradarea acizilor graşi (B-oxidarea)
    - formarea corpilor cetonici - acetoacetatul ca sursă de energie
    - derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene
    - colesterolul – biosinteza
    - acizi biliari
    - lipoproteinele serice (structura, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare)
16. Enzime (4)
    - structura enzimelor
    - izoenzime
    - funcţia catalitică a ARN
    - noţiuni de cinetică enzimatică
17. Morfologia şi structura celulei bacteriene. (5,6)
18. Procesul infecţios; caracterele de patogenitate ale germenilor (factorii de patogenitate). (5,6)
19. Acţiunea agenţilor fizici, chimici şi biologici asupra microorganismelor. (5,6)
20. Genetica bacteriană (organizarea materialului genetic, variabilitatea genetică). (5,6)
21. Antibiotice (mecanisme de acţiune pe celula bacteriană, rezistenţa bacteriilor la antibiotice). (5,6)
22. Antigene (definiţie, proprietăţi). (5,6)
23. Factorii de apărare nespecifică.(5,6)
24. Răspunsul imuni umoral(5,6)
25. Răspunsul imuni celular.(5,6)
26. Dinamica răspunsului imun. Imunomodulatori.(5,6)
27. Deviaţiile răspunsului imun (toleranţa imunologică, hipersensibilitate, autoimunitate). (5,6)
28. Coci Gram pozitivi (stafilococi, streptococi, pneumococi). Caractere generale, de patogenitate, diagnostic de laborator.(5,6)
29. Coci Gram negativi (meningococ, gonococ). (5,6)
30. Enterobacteriaceae strict patogene (Salmonella, Shigella). Caractere generale, de patogenitate, diagnostic de laborator.(5,6)
31. Enterobacteriaceae condiţionat patogene (Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Proteus Yersinia). Caractere generale, de patogenitate, diagnostic de laborator.(5,6)
32. Parvobacteriaceae (Haemophilus, Brucella, Bordetella) Caractere generale, de patogenitate, diagnostic de laborator.(5,6)
33. Bacili Gram pozitivi (Corynebacterium, Bacillus). Caractere generale, de patogenitate, diagnostic de laborator.(5,6)
34. Germeni anaerobi (Clostridium, germeni anaerobi nesporulati). Caractere generale, de patogenitate, diagnostic de laborator.( 5,6)
35. Proprietăţi generale ale virusurilor (structura, clasificarea şi multiplicarea). (7)
36. Virusurile hepatice (clasificarea, diagnostic de laborator).(7)
37. HIV (diagnostic de laborator).(7)
38. Virusurile gripale (clasificare, diagnostic de laborator).(7)
39. Echinococcus granulosus (patogenie, diagnostic de laborator).(8)
40. Trichinella spiralis (patogenie, diagnostic de laborator).(8)
41. Toxoplasma gondi (patogenie, diagnostic de laborator).(8)
42. Trichomonas (patogenie, diagnostic de laborator).(8)
43. Infecţii parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficienţă (patogenie, diagnostic de laborator).(8)
 
 
II. PROBA PRACTICĂ DE LABORATOR - HEMATOLOGIE (9,1,11)
 
1. Pregătirea materialului şi recoltarea sângelui pentru hemograma. Coloraţiile uzuale. Picătura groasă.
2. Numărarea eritrocitelor, leucocitelor, trombocitelor. Determinarea reticulocitelor. Indici eritrocitari. Determinarea VSH.
3. Teste citochimice: FAL, peroxidaze, Sudan, esteraze, Pas, hemosiderina medulară şi urinară.
4. Mielograma.
5. Examenul morfologic (examinarea şi interpretarea unor frotiuri sanguine şi medulare şi a unor amprente de organe hematopoietice).
6. Concentratul leucocitelor.
7. Rezistenţa osmotică, autohemoliza, determinarea corpilor Heinz, determinarea hemoglobinei alcalino-rezistente, testul Brewer, testul de siclizare, testul Ham, testul cu sucroza, testul Sia.
8. Determinarea grupelor sanguine; teste de compatibilitate.
9. Teste pentru diagnosticul bolilor autoimune: test Coombs, test indirect cu eritrocite papainate, aglutinine la rece, hemolizine, determinarea FAN si a celulelor LE, dozarea complementului, determinarea factorului reumatoid, latex si Waaler-Rose.
10. Testul rozetelor E si EAC.
11. Teste pentru explorarea hemostazei şi fibrinolizei şi prepararea reactivilor necesari:
   a) Timpul de sângerare (TS)(tehnica Duke si Ivy).
   b) Rezistenţa capilară.
   c) Timpul Howell (TH).
   d) Timpul de cefalină (PTT).
   e) Timpul Quick (TQ), AP, LR, INR.
   f) Timpul de trombină (TT).
   g) Timpul de reptilază (TR).
   h) Timpul de protrombină serică (TPS)
   i) Determinarea fibrinogenului (gravimetric).
   j) Timpul de liza cheagului euglobulinic (TLCE).
   k) Testul monomerilor de fibrină (TMF).
   l) Testul activării reziduale din ser (TARS).
La pct.12, tratarea subiectului trebuie să cuprindă următorii parametrii: principiul metodei, tehnica de execuţie, interpretarea rezultatelor.
 
III. PROBA PRACTICĂ DE LABORATOR - BIOCHIMIE (10,12)
1. Examen de urină:
   a) examenul calitativ al urinii
   b) examenul cantitativ al urinii
   c) examenul microscopic al sedimentului urinar.
2. Dozarea substanţelor minerale: clor, calciu, fosfor, fier, sodiu, magneziu, potasiu, ion bicarbonic.
3. Dozarea proteinelor sanguine: dozarea proteinelor totale şi determinarea raportului albumine/globuline, testele de disproteinemie, dozarea aminoacizilor totali, dozarea fibrinogenului, electroforeza.
4. Dozarea ureei, amoniacului, acidului uric, creatininei.
5. Dozarea bilirubinei sanguine.
6. Dozarea glucozei.
7. Dozarea lipidelor totale, colesterolului total, trigliceridelor şi acizilor graşi.
8. Determinarea activităţii enzimelor serice: transaminaze (GOT si GPT), fosfataza alcalină şi acidă, amilaza, lactat dehidrogenaza, creatinfosfokinaza.
9. Examenul biochimic al LCR: dozarea de glucoză, clor, proteine.
 
IV. PROBA PRACTICĂ DE LABORATOR - MICROBIOLOGIE (13,14,15)
1. Efectuarea de frotiu. Metode de colorare (albastru de metilen, Gram, Ziehl-Nielsen, verde malachit).
2. Determinarea sensibilităţii la chimioterapice (antibiograma difuzimetrica, interpretare, CMI, CMB, criterii de alegere a trusei de antibiograma.
3. Diagnosticul de laborator al infecţiilor stafilococice, streptococice.
4. Diagnosticul de laborator al infecţiilor meningococice şi gonococice.
5. Diagnosticul de laborator al difteriei.
6. Diagnosticul de laborator al tuberculozei.
7. Diagnosticul de laborator al toxiinfecţiilor alimentare.
8. Diagnosticul de laborator al sifilisului.
9. Diagnosticul de laborator al leptospirozei.
10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cutanate, ORL.
11. Diagnosticul de laborator al infecţiilor respiratorii: exudat faringian, exudat nazal, sputa, aspirate bronsice.
12. Hemocultura.
13. Urocultura.
14. Coprocultura (Esch.Coli, Shigella, Salmonella, Yersinia, Vibrio cholerae, grup 0:1 şi grup non 0:1).
15. Coprocultura (germeni condiţionat patogeni: enterococi, Proteus, Klebsiella).
16. Examenul de laborator al LCR (meningococ, pneumococ, hemofili, piocianic, bacilul tuberculos).
17. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cu anaerobi sporulaţi.
18. Teste imunologice: reacţia de imunoflorescenţa, ELISA, RIA, precipitarea în gel (simpla şi dupla infuzie), imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, aglutinarea, coagularea, hemaglutinarea pasivă, VDRL, RFC (principiul reacţiei, metoda de lucru, interpretarea rezultatelor).
19. Diagnosticul de laborator al gripei.
20. Diagnosticul de laborator al hepatitei virale B si C.
21. Diagnosticul de laborator în SIDA.
22. Diagnosticul hematologic al malariei.
23. Examenul coproparazitologic în: giardioza, ascardioza, oxiuroza, trichocephaloza, strongyloidoza, teniaze.
 
BIBLIOGRAFIE
 
1. R. Păun -Tratat de medicină internă (Hematologie), vol I - Ed. Medicală, Bucureşti, 1997
2. R. Păun - Tratat de medicină internă (Hematologie), vol II - Ed. Medicală, Bucureşti, 1999
3. Delia Mut Popescu - Hematologie Clinică, Ed. Medicală, Bucureşti, 1994
4. Veronica Dinu, E. Trutia, Elena Popa Cristea, Aurora Popescu - Biochimie Medicală Mic tratat Ed. Medicală, Bucureşti, 2000
5. Lucia Debeleac - Microbiologie Medicală, Ed. Medicală şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
6. Lucia Debeleac - Microbiologie, Ed. Medicală Amaltea 1994
7. Costin Cernescu - Virusologie Medicală Ed. Medicală, Bucureşti, 2000
8. Simona Rădulescu - Parazitologie Medicală Ed. All, 2000
9. Kondi-Anghel - Laboratorul Clinic Hematologie Ed. Medicală Bucureşti, 1981
10. Metode Curente pentru analize de Laborator Clinic, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982
11. Florica Enache, Maria Stuparu -Diagnosticul de laborator în hemostază, Ed. All, 1998
12. Coordonator - E. Trutia - Manual de Laborator Ed. Tehnoplast Company SRL, Bucureşti, 1999
13. Metode de laborator de uz curent - Ed. Medicală, Bucureşti, 1997
14. Practica Diagnosticului Imunochimic - Ed. Medicală Bucureşti, 1986
15. D. Buiuc - Microbiologie Medicală Ed. Medicală şi Pedagogică Bucureşti, 1992
 
 
12.0pt; color: navy; text-transform: uppercase">  
TEMATICA
pentru examenul de medic primar
MEDICINA DE LABORATOR
 
 
I. PROBA PRACTICĂ DE MICROBIOLOGIE (bacteriologie, virusologie şi parazitologie)
II. PROBA PRACTICĂ DE HEMATOLOGIE
III. PROBA PRACTICĂ DE BIOCHIMIE
I. PROBA PRACTICĂ DE MICROBIOLOGIE (bacteriologie, virusologie si
parazitologie)
Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de:
1. Genul Staphyloccocus
2. Genul Streptoccocus (inclusiv Str. pneumoniae)
3. Genul Neisseria
4. Bacterii enterice gram negative (familiile: Enterobacteriaceae, inclusiv genul
Yersinia, Pseudomonaceae, Vibrionaceae)
5. Parvobacterii (genurile> Pasteurella, Brucella, Haemophylus, Bordetella)
6. Genurile: Corynebacterium si Listeria
7. Fam. Mycobacteriaceae (M. tuberculosis)
8. Bacillus anthracis
9. Bacteii anaerobe (Cl. Tetani, Cl. Botilinum, Clostridiile gangrenei gazoase, bacteriile
anaerobe nesporulate)
10. Genurile: Treponema, leptospira, borrelia
11. Genurile: Rickettsia, Chlamidia, Mycoplasma
12. Diagnosticul de laborator al gripei
13. Diagnosticul de laborator al poliomielitei
14. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale
15. Diagnosticul de laborator al turbarii
16. Diagnosticul de laborator al SIDA
17. Diagnosticul de laborator al candidozei
18. Diagnosticul de laborator al malariei
19. Diagnosticul de laborator al toxoplasmozei dobandite si congenitale
20. Diagnosticul de laborator al parazitozelor comune: giardioza, trichomoniaza,
ascaridoza, teniaze, trichocefaloza
21. Metodologia controlului microbiologic in vederea prevenirii infectiilor
intraspitalicesti
22. Controlul microbiologic al alimentelor si apei potabile.
23. Controlul starii de purtator sanatos de germeni patogeni
24. Examenul complex cito/microbiologic al exudatelor inflamatorii faringo-amigdaliene,
pleurale, articulare, al LCR, al sputei si al urinei
 
II. PROBA PRACTICĂ DE HEMATOLOGIE
 
1. Hemograma completă, normală şi in unele stări patologice constante eritocitare; VSH
2. Coloraţii pentru reticulocite si corpi Heinz. Teste citochimice; hemosiderina;
peroxidaze, FAL, PAS, Sudan, esteraze.
3. Citomorfologia maduvei osoase normale (mielograma)
4. Teste generale de explorare a anemiei hemolitice; autohemoliza, rezistenta osmotica,
determinarea Hb. Alicalino - rezistente, electroforeza de Hb, testul de siclizare
5. Teste de explorare a HPN (test Mam, sucroza, hemosiderina urinara)
6. Teste de diagnostic in anemia enzimopatica (determinarea de G6PD)
7. Diagnosticul de laborator al anemiei hipocrome
8. Diagnosticul de laborator al anemiei megaloblastice
9. Diagnosticul de laborator al anemiilor hemolitice
10. Diagnosticul de laborator al mieloproliferarilor cronice (leucemia granulocitara
cronica, mielofriboza cu metaplazie mieloida) policitemia Vera, trombocitemia
hemoragica )
11. Diagnosticul de laborator al limfoproliferarilor cronice (leucemia granulocitara
cronica si leucemia cu celule paroase
12. Diagnosticul de laborator al leucemiilor acute (leucemii acute mieloblastice, leucemii
acute limfoblastice)
13. Diagnosticul de laborator al mielomului multiplu si al altor gamapatii monoclonale
14. Diagnosticul de laborator al lupusului eritematos diseminat
15. Diagnosticul de laborator al mononucleozei infectioase
16. Diagnosticul de laborator in boala Hoddgkin.
17. Determinarea sanguine in sistemul ABO
18. Determinarea factorului Rh si a anticorpilor Anti- Rh
19. Diagnosticul de laborator in sindroame hemoragice
20. Determinarea timpului de sangerare
21. Determinarea rezistentei capilare
22. Determinarea timpului Howell
23. Determinarea timpului de cefalina
24. Determinarea timpului Quick
25. Determinarea timpului de trombina
26. Determinarea timpului de reptilaza
27. Determinarea timpului de protrombina serica
28. Timpul de liza a cheagului euroglobinic
29. Testul monomerilor de fibrina
30. Testul activarii reziduale din ser
31. Dozarea fibrinogenului
32. Determinarea crioglobulinelor
33. Monitorizarea tratamentului cu heparina si cu tromboscop
 
III. PROBA PRACTICA DE BIOCHIMIE
 
1. Examen de urina: a. examenul calitativ al urinii
b. examenul cantitativ al urinii
c. examenul microscopic al sedimentului urinar
2. Dozarea substantelor minerale: clor, calciu, fosfor, fier, sodiu, magneziu, potasiu, ion
bicarbonic.
3. Dozarea proteinelor sanguine: electroforeza, dozarea aminoacizilor totali, dozarea
fibrinogenului
4. Dozarea ureei, amoniacului, acidului uric, creatininei
5. Dozarea bilirubinei sanguine
6. Dozarea glucozei
7. Dozarea lipidelor totale, colesterolului total, trigliceridelor si acizilor grasi
8. Determinarea activitatii enzimelor serice: transaminaze (GOT, GPT) fosfataza
alcalina si acida, amilaza, lacticdehidrogenaza, creatinfosfokinaza
9. Examinul biochimic al LCR: dozarea de glucoza, clor, proteine.
 
BIBLIOGRAFIE
 
1. Tratat de microbiologie clinică - D. Buiuc, M Negut, Ed. Medicală 1999
2. Microbiologie - Lucia Debeleac, Ed. Medicală Amaltea, 1994
3. Virusologie - C.Cernescu, Ed. All 1999
4. Parazitologie medicală- Simona Rădulescu, Ed. All 1992
5. Hematologie - Tratat de medicina interna, Hematologie clinica vol I si II, coordonator
D. Colita, Ed. Medicala 1996-1999
6. Hematologie medicala - Delia Mut Popescu, Ed. All 1998
7. Tratat de biochimie medicala vol I si II- Elena Cristea Popa si col., Ed. Medicala 1999


TEMATICA EUROPEAN SYLLABUS
 
 
Contents
 
I Basic knowledge
II Clinical assessment of laboratory analysis
III Indications for clinical chemistry procedures
IV Effects of the collection and storage of specimens
V Analytical principles and techniques
VI Methodological evaluation of analytical findings
VII Haematology and immunohaematology
VIII Case-related medical evaluation of laboratory tests and methods
IX Clinical training
X Research and development
XI Laboratory management and quality assurance
Appendix A Knowledge and experience in accordance with sections I-VIII of the Syllabus
in applications in the different fields
Appendix B Extended haematology
Appendix C Medical microbiology-virology
Medical parasitology
Appendix D Examples of scientific and medical literature
 
 
Basic Knowledge
1. Basic knowledge in chemistry
Homogeneous and heterogeneous systems, distribution and absorption with regard to analytical separation methods. Study of atoms and molecules, especially with regard to stoichiometry and chemical aspects of isotopes.
Knowledge of thermodynamic laws and their application in analysis and biological systems. Reaction kinetics with regard to catalyzed reactions and radioactive decay.
2. Basic knowledge in biochemistry
Molecular structure of the body; metabolism, enzymes,metabolites, molecular biology aspects of genetics, biological macromolecules, lipids, hormones.
3. Basic knowledge in medicine
3.1 Structure and function of the human body, laws on the distribution of substances in the body
3.2 Human physiology
3.3 Pathobiochemistry, pathophysiology and pathology
3.4 Genetics (basic aspects)
4. Basic knowledge of statistics and biostatistics
II Clinical Assessment of Laboratory Data
1. Reference intervals and biological variability Genetic influences, environmental influences, age,sex, nutrition, season and time of day, influence of therapeutic agents
2. Predictive value of analytical methods, diagnostic sensitivity and specificity
3. Diagnostic strategies and analytical goals in the use of clinical chemistry tests
 
III Indications for Clinical Chemistry Procedures
1. In the early detection of disease, and in epidemiology
2. In disease-related diagnosis
3. In organ-related diagnosis
4. In monitoring vital functions
5. In monitoring response to therapy
6. In the field of drug monitoring
7. Indications for subsequent specialist examinations
8. Indications for function tests
 
IV Effects of Collection and Storage of Specimens
1. Place and time of sample collection, preservation,influence of nutrition, drugs, posture, etc.
2. Choice and correct use of anticoagulants
3. Care of the specimens, identification, transport, storage, influence of temperature, freezing/thawing
 
 
V Analytical Principles and Techniques
1. Separation techniques including gas and liquid chromatography, electrophoresis and dialysis
2. Standard analytical techniques, such as titrimetry and osmometry
3. Photometric methods: spectrophotometry (UV,visible) atomic reflectometry, turbidimetry, nephelometry, spectrofluorimetry, atomic emission,etc.
4. Spectrometric methods: mass spectrometry, nuclear magnetic resonance, infra-red
5. Electrochemical techniques: potentiometry, amperometry,voltamperometry with stationary diffusion, anodic voltametry
6. Techniques for protein analysis: electrophoresis,chromatography, ultracentrifugation
7. Techniques for nucleic acid analysis: amplification,investigation of mutations and gene expression
8. Immunochemical techniques:Immunochemical protein analysis: immunoelectrophoresis,
immunofixation, immunonephelometry and turbidimetry
Immunological and other binding analysis using different labels; homogeneous and non-homogeneous immunoassays
9. Techniques employing radioactive isotopes
10. Enzyme activity and substrate determination methods
11. Cell and particle counting methods
12. Knowledge of analytical instrumentation and evaluation of equipment
13. Knowledge of electronic data processing
 
VI Methodological Evaluation of Analytical Findings
1. Precision and accuracy
2. Reference methods and statistical comparison of methods
3. Internal quality assurance and external quality assessment
4. Analytical specificity and analytical sensitivity
5. Interfering factors
VII Haematology and Immunohaematology
1. General morphology and blood cell counting
1.1 Determination of erythrocytes sedimentation rate;determination of hemoglobin concentration,haematocrite cell counts and knowledge of haematological parameters (MCV, MCH, MCHC,RDW)
1.2 Preparation and staining of blood smears, with microscopical evaluation
1.3 Investigation of haemolysis
1.4 Flow cytometry and leucocyte sub-grouping
2. General haemostasis
2.1 Coagulation tests
2.2 Determination of coagulation factors. Control of anticoagulation factors
2.3 Investigation of fibrinolysis
2.4 Determination of antithrombin III and heparin
3. Immunohaematology
3.1 Blood group typing, ABO and Rh(D); D-variant determination
3.2 Detection of irregular antibodies
3.3 Cross matching of blood samples for transfusion.Indirect antiglobin test, direct antiglobin test
3.4 Rhesus- and ABO-antagonism
4. Haematological biochemistry of erythrocytes
4.1 Detection and measurement of variant and minor (Hb A2 and HbF) hemoglobins
4.2 Red blood cell enzymes
5. Theoretical and clinical background
5.1 Haemoglobinopathies and thalassemias
5.2 Vitamin B12 and folic acid deficiencies; iron status
5.3 Kinetics of blood cells and platelets
5.4 Enzymology of blood cells and platelets
5.5 Haemato-oncological abnormalities (leukaemias,lymphomas, polycythemias)
5.6 Possible causes and background of anaemias
5.7 Immunological determination of coagulation factors and knowledge of coagulation abnormalities(factor deficiency, increased fibrinolytic activity) and regulation and monitoring of thrombosis and disseminated intravascular coagulation. The use of anticoagulant drugs
5.8 Blood group antigens and other antigen systems as considered in blood transfusion (including genetic).Selection criteria of donors for blood transfusion Several types of transfusion reactions
5.9 Medical applications, clinical relevance and indications for the administration of blood and blood components
5.10 Hematopoiesis and hemostasis physiology
 
VIII Case-related Medical Evaluation of Laboratory
Tests and Methods
The clinical chemist in a consultative role requires a working knowledge of the subject underlying the choice of tests and interpretation of results.
1 . Plausibility evaluation (recognition of possible fluctuations in comparison to previous values, plausibility of patterns of evidence, extreme values, etc.)
2. Use of reference values: influences of age, sex, lifestyle, etc. and decision value limits
3. Longitudinal evaluation of disease course and therapy monitoring; critical differences
4. Recognition of combinations of findings typical ofdiseases
5. Application in the formulation of clinical questions
6. The laboratory report with evaluation of data
7. Independent performance or suggestions for further tests
Note: A more detailed description of the paragraphs
I-VIII is given in Appendix A.
 
IX Clinical Training
Training in clinical chemistry requires participation in ward rounds as a member of the clinical team and other contact with the users of the laboratory service,for example seminars and case discussions.Study in the following areas will provide a general basic knowledge of clinical chemistry from which consultative skill can develop.
1. Organ function, anatomy and physiology
2. Metabolism
3. Biochemical exploration and testing
4. Variations in physiology leading to pathological conditions and disease
 
X Research and Development
As laboratory medicine is continually and rapidly evolving, research and development of both the laboratory aspects as such and in relation to clinical liaison are indispensable. The clinical chemist must maintain up to date knowledge in all relevant diagnostic procedures.
Special attention must be paid to the following:
1. Developments and improvements in methods and techniques; special emphasis on new developments in many areas (e.g. PCR and related techniques)
2. Procedures to test and evaluate the steps of a method or the components of aninstrument
3. Evaluation of laboratory-based and clinical research projects
4. Analyses and documentation of results obtained through research and development, with simplification and scientific presentation of data
5. Collaborative planning of clinical research based on the liaison function of the clinical chemist as an indispensable specialist for interpretation of laboratory data
6. Publication of papers reporting new or improved laboratory methods and of clinical research papers
 
XI Laboratory Management and Quality Assurance
1. Laboratory organisation and quality management.
Work procedure, work load measurements, emergency laboratory, laboratory planning, selection of equipment and methods, cost-benefit analysis,costing
2. Quality assessment
Statistical applications in the clinical laboratory:interpretation of statistical laboratory and population data, biological variation, establishment of reference intervals, methods comparison.
Data management: medical informatics, data processing and telecommunication, presentation and communication of results of investigation (choice of units, design and content of request and report form)
3. Education of laboratory personnel and writing and maintaining quality procedures
4. Basic knowledge of clinical epidemiology
5. Laboratory safety
Handling of potentially infectious samples (HIV and hepatitis), handling of noxious chemicals and isotopes, mechanical and electrical safety, fire precautions,dealing with an accident
6. Legal and ethical regulations
Laws, guidelines and recommendations on work in clinical laboratories: in particular accident prevention and hygiene regulations, handling of isotopes, calibration law, quality control, education regulations, labour laws and occupational diseases
Ethical aspects and conventions on production, interpretation,reporting and use of medical laboratory data.
 
Appendix A
Knowledge and Experience in Accordance with
Sections I-VIII of the Syllabus in Applications in the
Different Fields
1. Carbohydrates
1.1 Glucose metabolism and regulation
1.2 Metabolism and regulation of other carbohydrates (e.g. galactose, lactose,glycogen)
1.3 Type 1 and type 2 diabetes mellitus
1.4 Other hereditary and acquired metabolic disorders (e.g. lactose intolerance, galactosaemia,
storage diseases)
1.5 Ketogenesis
2. Lipids and lipoproteins
2.1 Metabolism
2.2 Hereditary and acquired disorders. Storage diseases.Hypercholesterolaemia. Hypo- and hyperlipoproteinaemia;
characterisation by classical methodology; apolipoproteins; lipoprotein lipase
3. Proteins and amino acids
3.1 Metabolism
3.2 Important plasma proteins (albumin, immunoglobulin,haptoglobin, transferrin, C-reactive protein,etc.)
3.3 Dysproteinaemia, monoclonal components
3.4 Tumour-associated proteins
3.5 Hereditary and acquired disorders of amino acid metabolism
4. Nucleic acids and purines
4.1 Metabolism
4.2 Gout
4.3 Other hereditary and acquired disorders of purine metabolism
5. Porphyrins and bile pigments
5.1 Metabolism
5.2 Porphyrias, lead intoxication and hyperbilirubinaemia
6. Biogenic amines
6.1 Metabolism
6.2 Catecholamines, serotonin and their breakdown products
7. Water and electrolytes
7.1 Metabolism
7.2 Sodium, potassium, chloride pathologies
7.3 Edema and ascites
8. Acids, bases, blood gases
8.1 Acid-base balance and disorders; buffer systems (bicarbonate, phosphate, protein); Henderson-Hasselbalch equation; acidosis and alkalosis
8.2 Renal regulatory systems
8.3 Pulmonary gas exchange; oxygen metabolism
9. Blood cells and platelets
9.1 Haemoglobin synthesis and catabolism
9.2 Physiology, morphological cytochemical differentiation of blood cells
9.3 Normal and disturbed functions
9.4 Reactive changes in the blood cell pattern
9.5 Anaemia
9.6 Haemoglobinopathy. Thalassaemia and related disorders; characterisation by DNA analyses
9.7 Haemoblastosis
9.8 Thrombocythaemia/thrombocythopenia
9.9 Mononucleosis
9.10 Leucocytosis
10. Blood clotting and fibrinolysis
10.1 Clotting reactions and fibrinolysis, thrombocyte function
10.2 Hereditary and acquired disorders, bleeding and thrombosis
10.3 Mode of action of anticoagulants, fibrinolytics, and aggregation inhibitors
10.4 Characterisation of normal and disturbed clotting functions with the aid of global tests, phase tests and determinations of individual clotting factors
11. Immune system
11.1 Functions of the humoral and cellular immune systems and their regulation; cytokines; inflammation; acute phase proteins
11.2 Surface antigens
11.3 Hereditary and acquired disorders
11.4 Immunoglobulin deficiency and overproduction,monoclonal and polyclonal immunopathies
11.5 Major histocompatibility complex
11.6 Autoimmune diseases
12. Enzymes
12.1 Induction, synthesis and elimination
12.2 Enzyme patterns in various tissues and body compartments;isoenzymes; diagnostic significance
13. Cerebrospinal fluid (CSF)
13.1 CSF synthesis and circulation
13.2 Composition of CSF in comparison to serum
13.3 CSF cell counting and differentiation
13.4 Hereditary and acquired disorders of CSF homeostasis
14. Digestive tract
14.1 Digestive enzymes in the various sections of the digestive system including the exocrine functions of the liver and pancreas
14.2 Hydrochloric acid, bicarbonate and bile secretion
14.3 Fluid and electrolyte secretion
14.4 Absorption
14.5 Gastrointestinal hormones
14.6 Hereditary and acquired disorders of the digestive system
14.7 Malabsorption including vitamin malabsorption
15. Exocrine functions of the pancreas
15.1 Acute pancreatitis
15.3 Chronic pancreatitis
16. Liver and biliary tract
16.1 Physiology. Normal and disturbed functions of the liver; metabolism; synthesis, biotransformation; excretion
16.2 Enterohepatic circulation; metabolism of bilirubin and bile acids
16.3 Hepatitis, cirrhosis, cholestasis, cytolysis
17. Kidneys and urinary tract
17.1 Physiology. Normal and disturbed renal function
17.2 Excretory substances in the plasma and urine.Glomerular filtration rate and clearance. Activity and effects of diuretics; free water clearance; alkalosis
17.3 Proteinuria
17.4 Acute and chronic renal insufficiency, nephritis,nephrotic syndrome
18. Heart and circulatory system
18.1 Normal and disturbed circulation
18.2 Myocardial infarction and shock; enzyme patterns and marker proteins; fluid balance
18.3 Hypertension
19. Skeletal and locomotor system
19.1 Function and metabolism of muscles, bones, cartilage,synovia and connective tissues (fasciae, tendons)
19.2 Hereditary and acquired disorders, especially of calcium and phosphate metabolism, vitamin D, collagen and proteoglycan metabolism
20. Endocrine system
20.1 Physiology, biosynthesis and catabolism of hormones
20.2 Hormonal regulation, hormone transport, receptor systems
20.3 Functional disorders of the thyroid gland, the parathyroid glands, the adrenal cortex, the
adrenal medulla, the endocrine part of the pancreas,the gonads, the placenta, the pituitary-hypothalamus system
21. Pregnancy, perinatal laboratory analysis
21.1 Hormone analyses; in vitro fertilisation
21.2 Molecular biology of hereditary disorders
22. Drug monitoring
22.1 Pharmokinetics, pharmacodynamics and bioavailability of drugs
22.2 Therapeutic range
22.3 Individual determinations for the most important drugs: digoxin, theophylline, anticonvulsants, etc.
23. Poisoning
23.1 Pathomechanisms of the most important types of poisoning
23.2 Knowledge of the preparation and preservation of specimens, regulations for examination, documentation of examinations, chain of custody
23.3 Knowledge of strategies for group recognition of poisons by extraction, isolation and identification
23.4 Individual determinations for the most important types of poisoning, e.g. ethyl alcohol, carbon monoxide, barbiturates, methaemoglobin, methyl alcohol, ethyl eneglycol, benzene, toluene, etc.Cholinesterase in the case of organic phosphate intoxications
23.5 Tests for drugs of abuse
23.6 Radioactive isotope toxicology
23.7 Toxicology: LSD, entactogenic drugs, opiates,cannabis, cocaine
24. Molecular biology investigations of non-infectious diseases
24.1 Prenatal diagnosis of inborn errors of metabolism
24.2 Oncogenes
 
Appendix B
Extended Haematology
1. Morphology and haematopoiesis
1.1 Morphological investigation of bone marrow smears including different staining procedures.PAS staining for intracellular glycogen, Sudan black staining for lipids, iron staining, acid phosphatase, esterase and peroxidase staining
1.2 Investigation of cellular characteristics and abnormalities by flow cytometry
1.3 Haemoglobinopathies. Haemoglobin electrophoresis on cellulose acetate, in agar gel. Kleihauer test
1.4 Investigation of anaemias, both congenital and acquired. Ham test and sucrose test
1.5 Detection of abnormal haemoglobin derivatives:spectrophotometric analysis
1.6 Haemato-oncology
1.7 Myelodysplasia
1.8 Ganglion exploration
1.9 Lymphoid system pathology
2. Haemostasis
2.1 Investigation of platelet function. Influence on  platelet aggregation by ADP-adrenaline, collagen, ristocetin, ADP, ATP. Determination of serotonin.Spontaneous aggregation. Clot retraction.Platelet factor III determination, glass pearl test
2.2 Use of chromogenic substrates for the determination of coagulation factors
2.3 Detection of circulating inhibitors, thrombo test diluted curve, cephalin dilution curve
2.4 Protein S, protein C
2.5 Theoretical background and clinical background and knowledge of the following subjects:
prekallikrein, high molecular kininogen determination,plasminogen, antiplasmin, plasminogen activators
3. Immunohaematology and blood banking
3.1 Typing of irregular (auto)antibodies; determination of antibody titre
3.2 Extended blood group typing (beyond ABO and Rhesus D)
3.3 Investigation of transfusion reactions
3.4 Preparation and application of blood components
3.5 Organisation of blood banking
3.6 Typing of B and T lymphocytes
3.7 Platelet antibodies
3.8 Typing of leucocytes and tissue antigens
3.9 Quantitative determination of immunoglobulins and complement factors
3.10 Recognition of cell markers using monoclonal antibodies
3.11 The application of plasmapheresis in donors and in patients
 
Appendix C
Medical Microbiology-Virology
1. General aspects
Interdisciplinary interfaces in the investigation of biological samples require some general knowledge of infectious diseases and medical microbiology in the practice of clinical chemistry and immunochemistry
1.1 Definition of infection and infectious disease: natural bacteriological ecosystem
1.2 Pathogenicity of microbes and viral agents; disinfection
1.3 General epidemiology of infection and infectious diseases
2. Diagnostic procedures
2.1 Specimen selection and collection (blood, urine, sputum, faeces, others)
2.2 Specimen processing: smears, staining, cultures, susceptibility testing
2.3 Usual techniques for microbe and virus identification (excluding biochemical characteristics)
2.4 Molecular biology techniques for characterization of microbes and viral agents
2.5 Bacteriological and viral serology
3. Bacteria and viruses
Succinct description of responsible bacteria and viruses in bacteriological and viral syndromes or diseases (excluding biochemical characteristics).
3.1 Bacteria: Neisseria gonorrhoeae and N. meningitidis,Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. agalactiae and S. pneumoniae, Escherichia coli, Salmonella typhi and S. typhimurium, Shigella spp, Vibrio cholerae, Pseudomonas aeruginosa, Haemophilus influenzae, Clostridium perfringens, C. tetani, Listeria monocytogenes,Mycobacterium tuberculosis, Treponema pallidum, Chlamydia trachomatis etc.
3.2 Viruses: cytomegalovirus and others: influenza,poliomyelitis, hepatitis A, B and C, human immunodeficiency (HIV), herpes etc.
4. Bacteriological and viral diseases and syndromes.
Epidemiology, main clinical signs, bases for biological diagnosis, treatment
4.1 Meningitis
4.2 Septicaemia
4.3 Urinary and vaginal infections
4.4 Bacterial and viral diarrheas
4.5 Respiratory infections
4.6 Human acquired immunodeficiency syndrome
4.7 Sexually transmitted diseases
4.8 Hepatic virus infections
4.9 Cytomegalovirus infections
5. Antibiotics
5.1 Basic knowledge on antibiotics and antibacterial therapy
5.2 Antibiotic sensitivity test
5.3 Mechanisms of resistance to antibiotics
 
Medical Parasitology
1. Epidemiology, main clinical signs, basis for biological diagnosis (including a succinct description of parasites and fungi without biochemical characteristics),treatment
1.1 Amoebiasis: Entamoeba histolytica
1.2 Giardiasis, cryptosporidiosis and uro-genital trichomoniases
1.3 Malaria
1.4 Toxoplasmosis
1.5 Intestinal, hepatic and urinary helminthiasis:strongyloidiasis, ancylostomiasis, enterobiasis,ascariasis, schistosomiasis (Schistosoma mansoni and S. haematobium) fascioliasis (Fasciola hepatica) taeniasis (Taenia saginata)
1.6 Fungal infections (Candida albicans, Cryptococcus neoformans)
1.7 Aspergillus infections (Aspergillus fumigatus)
1 . 8 Dermatophyte infections (Microsporum canis, Epidermophyton floccosum, Trichophyton rubrum, Trichophyton mentagrophytes)
1.9 Leishmaniosis
1.10 Echinococcosis
1.11 Pneumocystosis
1.12 Filariosis
1.13 Pneumocystosis
2. Usual techniques for parasite identification
3. Serological diagnosis of parasitic diseases
 
Appendix D
Examples of Scientific and Medical Literature
1. Textbooks
Note: As new (editions of) textbooks appear regularly the following list only serves as an example and is certainly not exhaustive; frequent updating is necessary.
1.1 Burtis CA, Ashwood ER, editors and Tietz NW. Tietz textbook of clinical chemistry. Philadelphia: WB Saunders Company, 1998.
1.2. Greiling H, Gressner AM, editors. Lehrbuch der Klinischen Chemie und Pathobiochemie. 3. Auflage. Stuttgart: FK Schattauer Verlag, 1995.
1.3 Thomas L, editor. Clinical laboratory diagnostics. Frankfurt am Main: T-H Books, 1998.
1.4 Johnstone A, Thorpe R, editors. Immunochemistry in practice. Oxford: Blackwell Scientific Inc, 1996.
1.5 Rose BD, Post T, Narins R. Clinical physiology of acidbase and electrolyte disorders. New York: McGraw-Hill Book Company, 1994.
1.6 Greenspan FS, Strewler GJ, editors. Basic & clinical endocrinology. Los Altos: Appleton & Lange Medical Publications,1997.
1.7 Felig P, Baxter JD, Frohman LA, editors. Endocrinology and metabolism. New York: McGraw-Hill Book Company,1995.
1.8 Sackett DL, Haynes RB, Tugwell P, editors. Clinical epidemiology,a basic science for clinical medicine. Boston:Little, Brown and Company, 1991.
1.9 Stites DP, Terr AI, Parslow TG, editors. Medical immunology.London: Appleton & Lange, 1997.
1.10 Friedman RB, Young DS, editors. Effects of disease on clinical laboratory tests. Washington: AACC Press, 1997.
1.11 Young DS, editor. Effects of drugs on clinical laboratory tests. Washington: AACC Press, 1995.
1.12 Young DS, editor. Effects of preanalytical variables on clinical laboratory tests. Washington: AACC Press, 1993.
1.13 Richard-Lee GL, Foerster J, Lukens J, Wintrobe MM, editors.Wintrobe’s clinical haematology. Philadelphia: Lea and Febiger, 1998.
1.14 Dacie JV, Lewis SM. Practical haematology. London: Churchill Livingstone, 1995.
1.15 Spivak JL, Eichner ER. The fundamentals of clinical hematology. Cambridge: Harper and Row Publishers, 1993.
1.16 Bloom AL, Forbes CD, Thomas DD. Haemostasis and thrombosis. London: Churchill Livingstone, 1994.
1.17 Engelfriet CP, Contreras M, Mollison PL. Blood transfusion in clinical medicine. Oxford: Blackwell Science Inc,1997.
1.18 Babior BM, Stossel TP. Haematology: “a pathophysiological approach”. New York: Churchill Livingstone,1994.
1.19 Hall R, Malia R.G, editors. Medical laboratory haematology.London: Butterworths, 1991.
1.20 Colman RW, Hirsh J, Marder VJ, Salzman EW, editors.Hemostasis and thrombosis; basic principles and clinical practice. Philadelphia: JB Lippincott Company, 1994.
1.21 Stiene-Martin EA, Lotspeich-Steininger ChA, Koepke JA, editors. Clinical hematology: principles, procedures, correlations. Philadelphia: JB Lippincott Company,1998.
1.22 Harmening DM, editor. Clinical hematology and fundamentals of hemostasis.Philadelphia: FA Davies Company,1996.
1.23 Hoffbrand AV, Petit JE. Essential haematology, Oxford: Blackwell Scientific Publications, 1993.
1.24 Adelberg EA, Jawetz E, Melnick JL. Review of medical microbiology. Los Altos: Lange Medical Publications, 1993.
1.25 Murray PR, Baron EJ, Pfaller MA, editors. Manual of clinical microbiology.Washington: American Society for Microbiology, 1999.
1.26 Bangert SK, Marshall WJ, editors. Clinical biochemistry:metabolic and clinical aspects. London: Churchill Livingstone,1995.
2. Scientific and medical journals
2.1 Annals of Clinical Biochemistry.
2.2 British Medical Journal.
2.3 Clinical Chemistry.
2.4 Clinical Chemistry and Laboratory Medicine.
2.5 Clinica Chimica Acta.
2.6 Current Advances in Clinical Chemistry.
2.7 Current Contents.
2.8 Journal of Biological Chemistry.
2.9 Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism.
2.10 Nature.
2.11 New England Journal of Medicine.
2.12 Scandinavian Journal of Clinical & Laboratory Investigation.
2.13 Science.
2.14 The Lancet.
3. Primary literature
It must be stressed that reading so called primary literature(articles, surveys, etc.) is of utmost importance to keep informed on “the state of the art” in clinical chemistry.For this reason students should adopt a system for themselves of keeping constantly informed on developments in the field of laboratory medicine and related subjects.
Copyright © 2006 OBBCSSR | Tel/Fax: 021/313.44.71
Concept şi design - www.fx47.ro