NOUTATI

MINISTERUL SANATATII A APROBAT:

 

 - modificarea, completarea tematicilor si bibliografiilor pentru examenul de grad profesional specialist si principal pentru biologi, biochimisti si chimisti;

 

 - introducerea de noi specialitati:

      - embriologie;

      - management al Calitatii in laboratoarele medicale.

 


 

TITLUL DE MEDICAL IN UE

REZUMAT STUDIU PRIVIND TITLURILE ŞI CALIFICĂRILE SPECIALIŞTILOR DIN LABORATOARELE MEDICALE DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE


 

CALIFICĂRI  PROFESIONALE  ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ:

 

Directiva 36/CE/2005 a PARLAMETULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale stabileşte condiţiile de acces la aceeaşi profesie şi de exercitare a aceleiaşi profesii într-un stat membru al Uniunii Europene.

OBBCSSR este în România autoritate competentă  de reglementare a exercitării profesiilor de biolog, chimist şi biochimist în sistemul sanitar conform legii 200/2004 .

citeste aici continuarea...

 

Art.13 Condiţiile de recunoaştere, Directiva 36/CE/2005

 

Art.14 Măsuri de compensare, Directiva 36/CE/2005

 

Până în prezent biologii, biochimiştii şi chimiştii  din România au solicitat să lucreze în sistemul sanitar din Italia, Anglia şi Franţa. Ceea ce trebuie să  cunoască biologii, biochimiştii si chimiştii  care doresc să  lucreze în aceste ţări sunt  următoarele:

» Condiţii de exercitare a profesiilor de biolog, biochimist şi chimist în Italia

» Condiţii de exercitare a profesiilor de biolog, biochimist şi chimist în Anglia

» Condiţii de exercitare a profesiilor de biolog, biochimist şi chimist în Franţa



OBBCSSR

Imunologie clinica pentru grad principal

SPECIALITATEA IMUNOLOGIE CLINICĂ

GRAD  PRINCIPAL ÎN  IMUNOLOGIE CLINICĂ PENTRU BIOLOG ŞI BIOCHIMIST

PROBA SCRISĂ:

 

1. ELEMENTE CELULARE ALE IMUNITATII SPECIFICE

a. Limfocitele T

-          Dezvoltarea limfocitelor T

-          Subpopulaţii de limfocite T(limfocitele T efectoare, limfocitele T cu memorie = rolul lor în mecanismul de facilitare al răspunsului imun)

b. Limfocitele B    

  •  
    • Dezvoltarea limfocitelor B
    • Subpopulaţii de limfocite B (LB naive şi LB cu memorie =  rol, markerii de suprafaţă)
  • Celulele NK(funcţia de supraveghere imunologică, mecanismul de activare a funcţiei de supraveghere imunologică)
  • Celulele prezentatoare de antigen(APC)
    • Macrofagele = localizare în ţesuturi, rol în sistemul imun
    • Celulele dendritice = caracteristica funcţională majoră

2. COMPLEXUL  MAJOR  DE  HISTOCOMPATIBILITATE MHC/HLA

  1. Localizare, sumară caracterizare genetică
  2. Structura moleculelor MCH/HLA clasa I şi II
  3. Distribuţia celulară şi exprimarea MCH/HLA clasa I şi II

 

3. SISTEMUL COMPLEMENT

  1. Căile de activare a complementului
  2. Efectele biologice ale activării complementului
  3. Deficitele de complement

 

4.MEDIATORI MOLECULARI AI RĂSPUNSULUI IMUN 

  1. Interleukinele: definiţie, rol, efecte
  2. Factorul de necroză tumorală
  3. Interferonii: tipuri, efecte imunologice
  4. Factorii de stimulare a coloniilor celulare
  5. Factorii de transformare a creşterii (TGF)
  6. Chemochinele
  7. Prostaglandinele
  8. Hormonii timici

 

5.IMUNODEFICIENTELE ŞI BOLILE AUTOIMUNE 

  1. Deficitul imun primar
    1. Deficitul imun predominant umoral = imunodeficientele congenitale B (Hipogamaglobulinemia tranzitorie la nou născut, Agamaglobulinemia congenitală Bruton)
    2. Deficitul imun celular = primar limfocitar T (sindromul Di Goerge)
    3. Imunodeficientele celulare combinate (sindromul de imunodeficienţă combinată severă şi Sindromul Wiskott-Aldrich)
    4. Deficite ale mijloacelor nespecifice de apărare (boala granulomatoasă cronica CGD, Boala Chediak-Higashi, Deficite ale sistemului complement)
  2. Imunodeficienţele secundare
    1.  Sindromul de imunodeficienţă dobândită SIDA(imunopatologia infecţiei cu HIV, răspunsul imun la infecţia cu HIV, diagnosticul de laborator)
  3. Mecanismele imunologice în apariţia autoimunităţii
    1. Teoria clonei interzise
    2. Teoria anergiei clonale
    3. Teoria deficitului imunologic
  4. Boli autoimune: markeri imunologici
    1. Tiroidita autoimuna Hashimoto
    2. Miastenia gravis
    3. Colagenozele: artrita reumatoidă, lupus eritematos, sindromul Sjögren, sclerodermia

 

6.MARKERI TUMORALI

  1. Definiţie. Utilizare clinică
  2. Clasificarea markerilor tumorali
  3. Peptide non-hormonale ca si indicatori de malignitate – markeri tumorali (definiţie,funcţie, sensibilitate şi specificitate)
    1. Antigenul carcinoembrionar CEA
    2. Alfa-fetoproteina AFP
    3. Antigenul gastrointestinal CA19-9
    4. Antigenul gastrointestinal CA 72-4
    5. Antigenul tumorilor mamare CA 15-3
    6. Antigenul ovarian CA 125
    7. Antigenul cancerului cu celule scuamoase SCC
    8. Antigenul specific prostatic PSA
    9. CYFRA 21-1
    10. Antigen tumora vezica urinară BTA
    11. Antigenul polipeptidic tisular TPA
  4.  Enzime si izoenzime ca markeri tumorali (definiţie, funcţie, sensibilitate şi specificitate)
    1. Fosfataza acidă prostatică PAP
    2. Enolaza neuron specifică NSE
    3. Timidin - Kinaza TK
  5. Proteine serice speciale (definiţie, funcţie, valoarea prognostică)
    1. Proteina S-100
    2. Proteina TA-90
    3. Beta-2 microglobulina B2M
    4. Tireoglobulina
    5. Feritina
    6. Proteina matricei nucleare-22 NMP-22
  6.  Produşi hormonali ai sistemului endocrin difuz
    1. Gonadotropina corionica umana HCG
    2. Calcitonina
  7. Recomandări pentru utilizarea markerilor tumorali în cancer: hepatic, pancreatic, gastric, colorectal, mamar, ovarian, prostatic, pulmonar etc.
  8. Evaluarea clinică a markerilor tumorali

                                                                                                                                                 

7.MARKERI ENDOCRINI

 

1.Consideraţii generale

1.1.Clasificarea hormonilor

1.2. Organizarea şi reglarea sistemului neuroendocrin

2.Mecanismul de acţiune al hormonilor

      2.1.Receptorii hormonali

      2.2.Mecanismele generale de acţiune a hormonilor

      2.2.1.Mecanismul de acţiune a hormonilor liposolubili

      2.2.2.Mecanismul de acţiune a hormonilor hidrosolubili

3.Hormoni tiroidieni

   3.1.Biosinteza hormonilor tiroidieni

   3.2.Catabolismul iodotironinelor

   3.3.Rolul biologic al hormonilor tiroidieni

4.Hormoni pancreatici

      4.1. Insulina (structură, biosinteză, reglarea secreţiei, metabolism, acţiune biologică)

4.2. Glucagonul (structură, secreţie, metabolism, acţiune biologică)

4.3. Somatostatina (structură, biosinteză, acţiune biologică)

5.Hormoni implicaţi în reglarea calciului, magneziului şi fosforului

5.1.Hormonul paratiroidian (structură, biosinteză, metabolism, acţiune biologică)

5.2.Calcitonina (structură, biosinteză, reglarea secreţiei, acţiune biologică)

      5.3.Calcitriolul (structură, biosinteză, metabolism, acţiune biologică)

6.Hormoni medulosuprarenalieni (catecolamine)

6.1. Biosinteza catecolaminelor

6.2.Catabolismul catecolaminelor

6.3.Acţiuni biologice

7.Hormoni corticosuprarenalieni

7.1.Cortizol (biosinteză, metabolism, reglarea secreţiei, acţiuni biologice)

           7.2. Aldosteron (biosinteză, metabolism, reglarea secreţiei, acţiuni biologice)

8.Hormoni sexuali

8.1.Hormoni androgeni (biosinteză, secreţie şi transport, acţiune biologică)

8.2.Hormoni ovarieni (biosinteză, secreţie şi transport, acţiune biologică)

9.Hormoni hipofizari

     9.1.Hormoni adenohipofizari

      9.1.1. Hormonul somatotrop (structură, acţiune biologică)

      9.1.2. Hormonul tireotrop (structură, acţiune biologică)

      9.1.3. Hormonul adrenocorticotrop (structură, acţiune biologică)

      9.1.4. Hormonul foliculostimulant (structură, acţiune biologică)

      9.1.5. Hormonul luteinizant (structură, acţiune biologică)

      9.1.6. Prolactina (structură, acţiune biologică)

9.2. Hormoni neurohipofizari

      9.2.1. Vasopresina (structură, acţiune biologică)

      9.2.2. Oxitocina (structură, acţiune biologică)

10. Patologia tiroidiană (hipo- şi hipertiroidismul – cauze şi manifestări clinice).

 

 

8.MARKERI VIRALI 

           

Hepatita B acuta şi cronică (grad de infecţiozitate, monitorizare, evaluarea succesului terapiei antivirale)

AgHBe

AgHBs

Anti-HBc

Anti-HBc-IgM

Anti-HBe

Anti-HBs

Virusul Hepatitei D (diagnostic infecţie acută/cronică, diagnostic postinfecţie, monitorizare infecţie cronică)

AgHD

Anti-HD

Virusul Hepatitei C (diagnostic infecţie acută/cronică) – Anti-HCV

 

9. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN LABORATOARELE DE ANALIZE MEDICALE:

1. Calitate:

  • Calitatea serviciilor prestate de laboratoarele medicale;
  • Asigurarea calității rezultatelor analizelor medicale;
  • Controlul intern al calității în laboratoarele medicale;
  • Regulile Westgard pentru determinările  cantitative;
  • Controlul extern al calității în laboratoarele medicale/ schemele de testare a competenței/scheme de intercomparare laboratoare;
  • Managementul echipamentelor de analiză
  • Incertitudinea de măsurare - noțiuni teoretice;
  • Bugetul de incertitudine, surse posibile de incertitudine apărute în laboratorul medical;
  • Validarea metodelor de testare.
  • Trasabilitatea măsurării;
  • Controlul echipamentelor de analiza.

 

2. Evaluare statistică. Aplicaţii în laborator

  • Interpretarea clinică a datelor statistice de laborator și ale populației;
  • Variații biologice;
  • Stabilirea intervalelor biologice de referință.

 

3. Gestionarea datelor

 

  • Sistemul Informatic al Laboratorului – SIL (informatica medicală, prelucrarea datelor şi telecomunicaţii); alegerea unităților de măsură ale analizelor din laboratorul medical; înregistrări de laborator;
  • Formular cerere de analize medicale;
  • Formular raportare rezultate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PROBA PRACTICA

 

Reacţii imunochimice folosite în laboratorul clinic = Principiile metodelor

1. Reacţia de precipitare

a) Reacţia de precipitare în mediul solid

- Difuzia în gel

- Dubla difuzie în gel Quchterlony

- Imunodifuzia radială simplă

- Difuzia combinată cu migrarea electroforetică

- Imunoelectroforeza

- Contraimunelectroforeza

- Electroimunodifuzia

- Imunofixarea 

b) Reacţia de precipitare în mediul lichid

- Reacţia de precipitare în inel

- Imunonefelometria

 

2. Reacţia de aglutinare

a) Reacţia de aglutinare directă 

b) Reacţia de aglutinare indirectă

c) Reacţia de inhibare a aglutinării

d) Reacţia de aglutinare mediată de anticorpi anti-imunoglobuline

 

3. Reacţia de neutralizare in vitro

 

4. Reacţii ce utilizează complement

a) Reacţia de fixare a complementului 

b) Testul de imunohemoliză pasivă în prezenţa complementului

c) Determinarea imunohemolitică a complementului

 

5. Reacţii Ag-Ac cu reactivi marcaţi

a) radioactiv – RIA

b) enzimatic – tehnica ELISA

c) luminiscent (fluorescent – FIA, fosforescent – PhIA – markeri utilizati)

d) chemiluminiscent (CLIA – markeri utilizati)

e) electrochemiluminiscent (ECLIA – markeri utilizati)

 

  1. 6.    Tehnica Western Blot
  2. 7.    Metode şi tehnici de imunocitologie

1. Tehnica pentru celule lupice

2. Testul reducerii NBT

3. Chemiluminiscenţa

4. Testul inhibiţiei aderenţei leucocitelor

5. Imunofenotiparea cu ajutorul citometriei în flux

6. Testul de transformare blastică a limfocitelor

7. Reacţia de limfocitotoxicitate

8. Reacţia de polimerizare în lanţ 

 

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ PENTRU EXAMENUL DE GRAD PRINCIPAL ÎN IMUNOLOGIE CLINICĂ 

 

  1. Imunologie practica in clinica si experiment, Andrei Olinescu, Angela Dolganiuc, Ed. Viata medicala romaneasca, 2001
  2. Introducere in imunologie, Dr. Andrei Olinescu si Dr. Mircea Panait, Editura INFOMedica, 2004
  3. Dictionar imunologie medicala, L.M.Popescu, C. Ursaciuc, Olga Simionescu, A.C. Bancu, D.L. Radu, E. Radu, D. Andronescu, Ed. Universitara “Carol Davila”, 2002
  4. Curs Imunologie, Victor Cristea, Monica Crisan , Editura Medicala Universitara “Iuliu Hateganu” Cluj Napoca, editia a IV-a 2011
  5. Cristea V., Crişan M., Costin N., Olinescu A. Imunologie clinică. Editura CasaCărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002
  6. Imunologir lucrari practice, Anna Bozbei 2011, se poate descarca de pe http://www.scribd.com/doc/48027010/LUCRARI-PRACTICE-IMUNOLOGIE
  7. Imunologie si Imunochimie, Grigore Mihaescu, Universitatea Bucuresti 2003, se poate descarca gratuit de pe http://ebooks.unibuc.ro/biologie/mihaiescu/cuvant.htm
  8. http://www.justmed.eu/files/Imuno/Curs%201%20-%20Org%20sist%20imun.ppt#327,44,Pielea     curs  GRATUIT
  9. Markeri Tumorali si Endocrini Ghid Practic – Adina Elena Stanciu, Andra Caragheorghropol, Corin Badiu – Ed. Carol Davila.

 

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ PENTRU CAPITOLUL  ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN LABORATOARELE DE ANALIZE MEDICALE

 

1. SR EN ISO 15189:2007 Laboratoare medicale. Cerinţe particulare de calitate și competență;

2. SR EN ISO 17025:2007  Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări ;

3. SR EN ISO 9000:2010  Sisteme de management al calităţii. Principii de bază şi vocabular

4. ISO 8402:1994, Managementul calităţii şi asigurarea calităţii – Vocabular

5. Eurachem/Citac Guide CG4 Quantifying Uncertainty in Analytical Measurement- Second Edition 2001;

6. Cofrac - Guide De Evaluation des Incertitudes de Mesures des Analises de Biologie Medicale – Nov. 2006;

7. EA-4/16   EA guidelines on the expression of uncertainty in quantitative testing(GUM);

8. SR ENV 13005:2005  Ghid pentru exprimarea incertitudinii de măsurare;

9. ISO/IEC Ghid 98-3:2008 Incertitudinea de măsurare – partea a 3: Ghid de exprimare a incertitudinii de măsurare  (GUM :1995), Geneva, 2008: pag. 3-58;

10. Constanța Popa, Georgeta Sorescu, Marcel Vânan, Dorina Popa, Elvira Borcan, Otilia Banu, Adina Elena Stanciu, Patricia Mihăilescu, Coralia Bleotu, Note de curs CALILAB – Estimarea incertitudinii de măsurare și validarea metodelor de testare conform SR EN ISO 15189:2007. Aplicații practice în biochimie, hematologie, hemostază, bacteriologie, parazitologie, imunologie, serologie, virusologie,  București 2012, www.calilab.ro

11. Dumitriu IL, Gurzu B,  Cojocaru E, Slatineanu SM, Enea M - Validarea metodei GOD/PAP pentru determinarea cantitativă a concentrației de glucoză în ser, Revista Română de Medicină de Laborator Vol. 19, nr. ¼, Martie 2011, pag. 85 – 100;

12. Petru Armean, Constanţa Popa, Georgeta Sorescu, Roxana Vrînceanu, Cătălin Gabriel Dinulescu - Rolul resurselor umane în implementarea unui sistem de control al calităţii în laboratoarele de analize medicale, Revista Română de Laborator Medical, nr. 22, Iunie 2011, pag. 31-37;

13. Olaru, M., Popa, C., Sorescu, G., Langă, C.A., Continuous Medical Education – a Critical Factor for Improving of the Services Quality of the  Medical Laboratories in Romania, in the Process of the Integration in the European Union, nr. 215, în: Editor Costache Rusu, Proceedings of  „The 6th International Conference on Quality Management in Higher Education - QMHE , 8-9 Juli 2010, Tulcea, ISBN 978-973-662-566-4, ISBN (Vol. 1) 978-973-662-567-1, pag. 643-646;

14. Dumitriu IL, Gurzu B, Slatineanu SM, Foia L, Mutiu T, Schiriac C, Achirecesei M, Enea M – Model pentru calcularea incertitudinii de măsurare în laboratoarele medicale, Revista Română de Medicină de Laborator Vol. 18, nr. ¼, Martie 2010, pag. 65 – 77;

15. Piotr Konieczka, Jacek Namiesnik, Quality Assurance and Quality Control in the Analitical Chemical Laboratory, CRC Press 2009

16. Constanța Popa, Georgeta Sorescu, Note de curs CALILAB – Asigurarea calității analizelor medicale. Controlul intern și extern al calității, București  2009, www.calilab.ro;

17. Piotr Konieczka, Jacek Namiesnik, Quality Assurance and Quality Control in the Analitical Chemical Laboratory, CRC Press 2009

18. Constanța Popa, Georgeta Sorescu, Marcel Vânan, Note de curs CALILAB – Managementul calității în laboratoarele medicale, București  2008, www.calilab.ro;

19. D. Brynn Hibbert, Quality Assurance for the Analytical  Chemistry Laboratory, Oxford University Press 2007;

20. Conf. Dr. Liviu Dragomirescu, Dr. Viorel Vodă,  Note de curs CALILAB  - Conceptul de incertitudine și calitatea măsurărilor. Evaluarea incertitudinii de măsurare. Aplicații, Bucuresti 2007, www.calilab.ro

21. Lynne S. Garcia, Clinical Laboratory Management, AMS Press 2004;

22. Eamonn Mullins, Statistics for the Quality Control Chemistry Laboratory, The Royal Society of Chemistry 2003;

23. Managementul Calităţii. Îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate, publicaţie a IMSS, Bucureşti 2000

24. Lionel A. Varnadoe, Medical Laboratory Management and Supervision, Editura Davis Company Philadelphia 1996

25. www.renar.ro  Asociația  de Acreditare din România (RENAR) . Instrucțiuni de validare a metodelor utilizate in laboratoarele medicale;

26. www.westgard.com.